Terenul din Sevilla pontează crampoanele puternice ale numărului 5. E plin de vitalitate și greutatea tricoului nu-l apasă. Știe că are o misiune dificilă. Emoții? Poate da, poate nu! Dar niciun mușchi al feței nu-i trădează interiorul. Ienei și Iordănescu i-au trasat nu numai sarcina de a-l înlocui pe Tudorel Stoica. Fiecare metru pătrat de pe teren trebuie acoperit. Pentru că jucătorii Barcelonei n-au voie să miște în front. Pentru că toată pregătirea lui de la Forban și din curtea complexului animat de haine verzi trebuie valorificată.
Și Lucian Bălan nu și-a dezamăgit antrenorii. Nici fanii! Nici pe căpitanul Tudorel Stoica, nici pe Valentin, pe nimeni! La Sevilla a fost aruncat în foc și a dat dovadă de curaj, de atitudine. A înfruntat toate pericolele și a ieșit cu fruntea sus. Nu știa că viața avea să-i pună o talpă dură.
Știrea rece sună așa. Lucian Bălan, titular în echipa Stelei care în 1986 a câștigat Cupa Campionilor Europeni, a încetat din viață la doar 56 de ani. S-a sinucis în locuința sa din Baia Mare, după ce a luat o supradoză de medicamente. Din informațiile obținute de ProSport, Lucian Bălan a decedat în urma unei intoxicații voluntare cu medicamente. A lăsat un bilet de adio, dar deocamdată nu se cunoaște conținutul acestuia. Medicii de pe ambulanță au încercat resuscitarea lui, dar nu s-a mai putut face nimic. A fost declarat mort de cei de la ambulanță în jur de ora 18:00.
Gabi Balint a aflat de moartea fostului său coleg Lucian Bălan de la colegii săi de la Digi Sport. „Ațipisem, dar am primit un telefon. E o veste foarte proastă. Știam că e într-o situație grea, dar speram să nu ajungă niciodată la gestul acesta. E o nouă veste proastă după cele din ultimele săptămâni. Parcă se țin lanț. Nu se mai termină”.
Gabi Balint dezvăluie un moment din timpul unui antrenament obișnuit: „Închipuiți-vă că se ducea, se întorcea, apoi intra la duș, în timp ce noi eram pe drum”
Renumit pentru talentul său de povestitor, Balint și-a amintit de un moment cu Bălan: „Mi-a rămas în cap faptul că îl uram și îl individiam în același timp. Eram la Forban în pregătire și atunci când aveam antrenamentele fizice el o lua la goană primul și nu-l mai vedeam. Avea o condiție fizică extraordinară. Închipuiți-vă că se ducea, se întorcea, apoi intra la duș, în timp ce noi eram pe drum. A făcut totul la maximum. Ce situație paradoxală! El, care a fost un luptător extraordinar, să ajungă să recurgă la acest gest…”.
Ștefan Iovan scoate în evidență un moment dintr-un cantonament din Olanda: „Noi ne duceam să bem câte o bere. El nu și nu!”
Dintr-o seară obișnuită de noiembrie a fost smuls și omul care a purtat banderola în finala Cupei Campionilor din 1986, Ștefan Iovan a aflat vestea cutremurătoare de la ProSport. Căpitanul Stelei din finala de la Sevilla povestește un alt episod din cariera lui Lucian Bălan. „Atunci când a venit la Steaua, noi tot mergeam prin cantonamente în Olanda. Și după ce ne tot alergau Nea Imi și Anghel Iordănescu, noi ne duceam să bem o bere. El nu și nu! Nu și nu! Era mereu cu o Coca Cola în față. N-am reușit niciodată să-l facem să bea o bere cu noi. Până când i-am zis: „Să știi că nu vei prinde niciodată primul 11 dacă nu accepți și tu acest ritual. Asta îmi vine acum în minte, o imagine cu Lucică zâmbind. Avea gambe de oțel și parcă n-avea plămâni când alerga. Îmi pare rău că nu a reușit să-și echilibreze viața, înțelegeți la ce mă refer…”, spune cu o voce tremurândă actualul antrenor secund de la Viitorul Constanța.
Iosif Rotariu mărtusisește cum își făcea Bălan lecțiile la „Haiducului”, când era antrenor la Centrul de Juniori al Stelei
Iosif Rotariu, actual antrenor secund la Poli Timișoara, s-a aflat alături de Bălan în două perioade. Înainte de 1989, în mare echipă a Stelei, și între 1996 și 1998, când Roti a revenit să limpezească jocul formației din Ghencea, iar Bălan era antrenor la Centrul de Juniori al formației „militare”. „Știi foarte bine că și eu stăteam ok la capitolul condiție fizică, dar Lucică devenea mereu o provocare pentru mine. Și la sprinturi, și în cursele de anduranță. O viață de profesionist l-a transformat într-un fotbalist care dădea totul pe teren. Alerga ca un atlet. Apoi, am fost colegi la „Haiducului” (n.r. – Hotelul MApN-ului) în anii 90. El stătea în cameră cu Miți Majearu și își făcea de seara temele pentru a-i învăța pe juniori toate tainele fotbalului. Ce s-a întâmplat pe urmă cu viața lui… Neajunsurile astea…”.
Lucian Bălan e un caz emblematic pentru fotbaliștii români care nu-și mai găsesc un drum în viață și după ce sportul nu i-a mai ținut în palmă. Apăsați de neajunsuri și de probleme de toate soiurile, mulți dintre ei ies cu greu dintr-un labirint întortocheat sau pică într-o prăpastie a depresiei. Lucian Bălan avea 56 de ani. Și a simțit că viața e sinistră și nu mai capătă niciun sens.
LUCIAN BĂ‚LAN
Data nașterii: 25 iunie 1959 Locul nașterii: București Debut: 26 noiembrie 1978, în FC Baia Mare – Politehnica Timișoara 0-2 Palmares – de patru ori campion al României ( și trei Cupe ale României cucerite cu Steaua București, câștigător (1986) și finalist (1989) al Cupei Campionilor Europeni, câștigător al Supercupei Europei (1987) și o finală de Cupa Intercontinentală (1987), toate cu Steaua. – A jucat 232 de jocuri în Divizia A și a marcat de 17 ori – Are o selecție în echipa națională Decorații: Maestru internațional al sportului. Deținător Meritului sportiv – clasa I
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER